E mai…din nou,
De mai veneai
În plină zi sau dimineți târzii,
De mai căutai o clipă doar,
Ca să mă ai, să fii, să-mi fii.
Soare de mai,
Ce poate fi mai strălucitor
Pe un chip plin de speranță?
De mai erai doar azi primăvară,
Același dor, unic surâs, tandră chitară.
Ce mai tardiv
Ca să mai fim ca altădată,
Dar, parcă, veșnic legați,
Vino iubitule, mai stai, rămâi
Suntem tot noi de ieri, de azi, de odinioară.
Un mai delicat…
Mai fii unic anotimp
Pentru un trup firav ce te caută.
Mai lasă-mi clipele calde,
Cu bunătate, recunoștință, atâta candoare.
Mai…câtă binecuvântare…
Mai strigă-mi numele și stai;
Te chem, te caut, te aștept,
Mai dă-mi timp într-un singur suspin,
Labirint de visuri, aceeași chemare.
Inimă mai plină…cu încă o suflare,
Mai poartă-ți iubitule inima în inima mea,
Când, fără tine, nici eu nu sunt,
Vino iubitule în nopți târzii de mai,
Cu pași timizi, rămâi, nu mai pleca.
Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.